În România, tuberculoza a atins un vârf al incidenţei globale în 2002 (142,2‰oo). Realizarea gravităţii situaţiei, atât de specialiştii din reţeaua de pneumologie, cât şi de MS, a avut ca urmare acţiuni susţinute, în cadrul Programului naţional de control al tuberculozei (PNCT), cu scăderea lentă dar susţinută a incidenţei bolii (până la 82,8‰oo, anul trecut). Aflăm, în preajma Zilei mondiale de luptă împotriva tuberculozei, situaţia curentă a endemiei tuberculoase din ţara noastră, de la dna dr. Elmira Ibraim, coordonator tehnic naţional al PNCT.

Factori de impact sau de influenţă, număr de citări, indice h… iată care sunt preocupările cercetătorilor de oriunde. La o adică, prin absurd, aproape că tema studiată şi rezultatul în sine nici nu mai contează. Fireşte, nu ne dorim o ştiinţă cuantificată până la ultima zecimală dar golită de conţinut. Inacceptabilă este însă şi situaţia contrară, pe care o cunoaştem la prima mână, deoarece o întâlnim în realitatea cotidiană, în care tot ce se publică este lipsit de vreo relevanţă, iar „cercetările“ sunt făcute, eventual, pentru a „bifa“ diverse activităţi.

Scientometria poate fi aplicată cercetării clinice din România? Şi dacă da, în ce măsură? Posibile răspunsuri – în articolul semnat de dr. Aurel F. Marin.

La 1 ianuarie 2011 intra în vigoare Legea nr. 263/ 2010 privind sistemul unitar de pensii publice. O analiză a prevederilor referitoare la pensiile de boală sau invaliditate şi la efectele pe care acestea le-au produs în anul ce-a trecut, dar şi câteva sugestii pentru îmbunătăţirea sistemului, în articolul dnei dr. Ioana Soare.

Cu „Amintiri şi reflexiuni“, aparţinând profesorului de igienă şi sănătate publicăIuliu Moldovan – carte de memorii editată pe baza unui manuscris păstrat mai multe decenii de unul dintre cei mai fideli colaboratori ai săi –, ne aflăm fără îndoială, în spaţiul literaturii confesive. Lucrarea, comentată de dl dr. Mihail Mihailide la rubrica Jurnal de jurnale, este, totodată, un preţios document iatroistoric, iar multe dintre ideile exprimate de cel care a întemeiat sănătatea publică în ţara noastră îşi păstrează valabilitatea. Acesta ar putea fi doar unul dintre motivele ce ar îndreptăţi reeditarea „Amintirilor“ marelui înaintaş, în condiţii grafice mai bune.